,,S-a terminat...vrei sa iti desenez?"

O sa te scot din suflet,din cafea si din mine.Din seri cu tigari stinse.O sa-ti arat ca marea nu e doar a ta.Nu ai nici macar un loc in ea,nimic.Asa cum nu ai nici un drept sa ma bantui pe mine noaptea...s-a terminat ceva ce nici macar nu a inceput,ceva ce isi avea sfarsitul cunoscut.Ai rasfoit prin mine timp,ai rupt o pagina,un sfarsit.Povestea noastra nici macar n-a existat...am fost corabia unui naufragiat si am calatorit mai mult decat putea ea duce.Am dus cu noi numai luminile stinse...
Nu o sa-ti mai vorbesc in soapte niciodata,si nici cuvinte nu am sa zic,nu ai sa poti sa intelegi vreodata,cat te-am iubit.Si n-am facut-o numai pentru mine,am dat in supradoza pentru amandoi.Pacat ca din tot au ramas simple seringi folosite,seringi ce niciodata nu vor fi ca noi.
Avem in viata zeci de usi deschise,usi ce poate ni le inchidem fara sa vrem,usi ce au drumuri pietruite sau usi ce seamana intr-un fel.As vrea sa cred ca usa mea se va deschide iar curand,sa pot sa intru si sa vad un drum mai lung.
Acum sunt bine,am viata mea,nu neg mi-e greu sa scot un suflet atat de mult iubit din ea,dar va veni unul mai bun care nu-mi va stinge tigara la primul fum.
Mi-ai luat vise,sperante si trairi...si am primit in schimb o mare fara apa.O mare secata...